Sibiu – Regiune Gastronomică Europeană 2019

Anul 2019 aduce în prim-plan programul Sibiu Regiune Gastronomică europeană. Acum avem șansa să aducem în față, la nivel european, ce înseamnă cu adevărat mâncarea tradițională, produse locale, peisaje și locuri de poveste.

Recunoașterea Sibiului ca parte din această elită europeană se datorează tradițiilor gastronomice locale foarte bine păstrate, dar și diversității influențelor culturale din această zonă.

Regiunea Sibiu este situată în Transilvania de Sud, un peisaj unic cultural și natural. Fostă capitală culturală europeană, Sibiul deja consacrat ca destinatie turistică, contribuie în 2019 la îmbinarea idilică între prezent și trecut prin mozaicul gastronomic.

Sibiu, atracție turistică….

Istoria unui centru medieval, atuurile unui oraș al premierelor în inovație, tehnică, educație și cultură, dinamismul unui oraș eclectic, valorile promovate și diversitatea sunt emblemele pe care turiștii le caută în Sibiu. Numit „micul oraș vienez care trebuie vizitat”, Sibiu este destinația perfectă pentru turiștii de pretutindeni. Beneficiind de o agendă culturală vastă și bogată, orașul Sibiu aduce anual tot ce este mai bun din lumea artelor, filmului, muzicii, dansului și tradițiilor.

Spectacolele în aer liber dau viață zidurilor cetății, străzile înguste, clădirile colorate din piețele centrale, casele arcade, curțile și tunelele misterioase, căile de trecere și acoperișurile vechi, pline de culoare, vă vor face să simțiți flerul orașului. Este o plăcere să explorați și să descoperiți unul din cele mai renumite centre istorice și culturale din România. La Sibiu nu e loc de plictiseală!

…tradiție și savoare

În spatele vieții cosmopolite, Sibiul este puternic ancorat în tradiție. Specificul gastronomic a fost cu siguranță influențat de identitatea multiculturală: sași, maghiari, români.

Sibiul cuprinde cinci zone etno-folclorice care și-au sedimentat și definit de-a lungul secolelor o identitate culturală, cu obiceiuri, port popular și specific culinar propriu: Mărginimea Sibiului, Ţara Oltului, Zona Târnavelor, Valea Hârtibaciului şi Țara Secaşelor.

Produse de la noi

Zona cea mai recunoscută în specialități de brânzeturi, este Mărginimea Sibiului, unde se produce faimoasa „Telemea de Sibiu”, dar și delicioasa „brânză de burduf în coajă de brad”, sau urda. Brânza de burduf este asociată de regulă cu mămăliguța caldă, „bulzul” fript în jar fiind un deliciu tradițional, provenit tot de la stâne.

Unele secrete ale rețetelor vechi sunt păstrate de către familiile de oieri care au preluat tradiția, astfel că, brânzeturile făcute de aceștia, se deosebesc prin gusturi și arome.

Brânzeturile se înscriu prin excelenţă în tradiţia culinară şi culturală a acestei zone.

Știați că…mâncarea de bază a ciobanului este mămăligă însoţită cu lapte, brânză, jintiţă (un fel de iaurt dulce sau acru). Dintre mâncărurile pentru zile de sărbătoare sunt balmoşul (unt, brânză, făină de porumb şi smântână) şi sloiul de oaie (carne de oaie, seu, usturoi, ceapă).

Sacrificarea porcului ţine de ritualul Ignatului, gospodarii creștini respectând obiceiurile de altă dată. Astfel emsele sunt pline de bucate tradiționale: caltaboşi, cârnaţi, tobă, piftie, jumări, carne în untură la borcan, şorici cu sare. Ritualul se încheie cu “pomana porcului”, vechi obicei care constă în oferirea unei mese de mulțumire pentru ajutorul primit la tăierea porcului de la rude, vecini și prieteni, după terminarea treburilor de către gazdă.

Un deliciu aparte este slănina ţinută în sare şi apoi afumată. Saşii de odinioară o păstrau în turnul bisericii. Mărginenii o afumă cu lemn de fag, iar apoi o agaţă în cârlig, în cămară. Merge de minune cu brânză de burduf și ceapă roșie!

Știați că… în cadrul Festivalului „Bujorul de munte” de la Gura Râului, puteţi degusta mâncăruri specifice ciobanilor la „cina ca la stână”?

Cei care au avut bunici la ţară, poate îşi amintesc gustul pâinii care se făcea cândva în cuptorul unde ardeau lemnele şi rămânea jar numai bun pentru pâine. Pentru mulţi, gustul pâinii de la ţară, reprezintă doar o frumoasă amintire a copilăriei! Sibienii preferă pâinea cu cartofi sau pita cu maia.

Știați că… aruncarea pâinii rămase sau a firimiturilor de la masă e considerat un păcat în Ardeal?

Când e vremea legumelor, din gradinile sibienilor nu lipsesc morcovii, ceapă, cartofii, varză, conopida, fasolea, ardeii, dovleceii, roşiile, castraveţii, napii, bostanii. Nici plantele aromatice nu lipsesc: pătrunjel, mărar, leuştean, tarhon sau leurda. Acestea două din urmă sunt specifice zonei: nu se poate mânca o ciorbă delicioasă de porc fără puțin tarhon, iar leurda înlocuiește usturoiul cu success în cele mai aromate fripturi.

Fructele stau și ele la loc de cinste: căpşuni, coacăze negre şi roşii, agrişe, zmeură şi răbarbură. Pe dealurile însorite vedem livezi meri şi pruni. Cine nu a auzit de sucul natural de mere de la Slimnic? Gospodăriile au propria livadă cu diverse soiuri de mere, pere, prune, gutui, cireşe, vişine, corcoduşe şi nuci.

Știați că… în judeţul Sibiu, în funcţie de legumele sau fructele cultivate în anumite localităţi au luat naştere faimoase „mărci locale”. Cartoful dulce de Avrig, varză de Moşna, castraveţii de Ludoş, merele de Sibiel, Cacova sau Fântânele şi cireşele de Cisnădioară sunt câteva dintre ele?